Ceremonia Japoneză A Ceaiului – A Japanese Tea Ceremony

Duminică, 14 februarie 2010, la ora 20, va avea loc la Clubul Green Hours 22 (Calea Victoriei, nr. 120) o seară de ceremonie japoneză a ceaiului (Chanoyu). Maestrul de ceremonii, Gabriel Căciulă Sooga (Jokyoju – 1^st degree instructor), va face o iniţiere în filosofia tradiţională japoneză a ceaiului. Motto-ul evenimentului: “Ceai şi Zen sunt Una”. Este ritualul tradiţional al ceaiului mai mult decât a prepara ceaiul şi a-l bea? Temelia ceremoniei japoneze a ceaiului sunt cele patru principii: wa-kei-sei-jaku, adică Armonie-Respect-Puritate-Linişte. Un eveniment unic, realizat de “Fundatia Culturală Mircea Florian”.

Vezi: http://www.greenhours.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=114:ceremonia-japonez-a-ceaiului&catid=47:eveniment

Multumim doamnei Manuela Miga pentru aceste informatii.

Tags: ceremonia ceaiului, Chanoyu, cya no yuu

Deixisul Temporal In Limba Japoneza

În general, timpul este perceput ca un element în continuă mişcare, într-un singur sens. Pe axa temporală un eveniment se poate raporta la un alt eveniment ca precedent, simultan sau posterior. De aceea, deixisul temporal este perceput analog cu cel spaţial, putându-se spune despre un eveniment că s-a petrecut înainte sau după.
Există două modalităţi de reprezentare a trecerii timpului în funcţie de care raporturile dintre evenimente vor fi diferite. Una ar fi când lumea este considerată o constantă, iar timpul curge prin lume, dinspre viitor spre trecut. Alta ar fi când timpul este considerat constant, iar lumea trece prin timp dinspre trecut spre viitor. Pe baza acestor două moduri de percepere a timpului, (more…)

Tags: deixisul, gramatica, limba japoneza, Lingvistica

Geneza Limbii Japoneze (Fujioka Katsuji)

Lingvistul Fujioka Katsuji (1872-1935) scoate în evidenţă 14 caracteristici ale familiei uralo-altaice si afirma:

limba japoneză trebuie mai întâi văzută ca parte integrantă a familiei uralo-altaice, ca prioritate în încercarea de a o raporta teoriei de apartenenţă la familia indo-germanică

Cele 14 trăsături caracteristce, care ar demonstra că japoneza aparţine familiei uralo-altaică, sunt:
1. nu există secvenţe consonantice care să apară în poziţia iniţială a cuvântului ;
2. nu există cuvinte autohtone care să conţină sunetul ‘r’ in poziţia iniţială a cuvântului;
3. există armonie vocalică ;
4. nu există articol ;
5. nu există gen gramatical;
6. inflexiunile verbale sunt exprimate prin sufixe ;
7. există numeroase tipuri de terminaţii verbale ;
8. declinarea se realizează prin particule ;
9. se folosesc particule post poziţie ;
10. pentru posesie se foloseşte verbul existenţial ‘a fi’ şi nu ‘a avea’;
11. în construcţiile comparative este folosit ablativul ‘faţă de’ în loc de ‘de cât’;
12. în construcţiile interogative se utilizează o particulă specifică, plasată la sfârşitul propoziţiei ;
13. conjuncţiile nu sunt utilizate pe o scară largă ;
14. modificatorii precedă partea modificată, iar complementul este plasat înaintea verbului .

Tags: limba japoneza, Lingvistica

Deixisul Spatial

Contextul comunicării trebuie să aibă şi o localizare spaţială. Identificarea locaţiei spaţiale se face prin referire la locaţia locutorului. Se poate determina locaţia şi prin referire la locaţia alocutorului. Astfel, sunt relevante raporturile de distanţă (apropiere / depărtare) faţă de participanţi, cât şi poziţia relativă a acestora.
În limba română, de cele mai multe ori, adverbele de loc „aici” şi „acolo” codifică parametrul care indică distanţa faţă de locutor. Există forme specializate precum adverbul „într-acolo”, ce cuprinde în sine ideea de mişcare dinspre locutor, sau adverbul „încoace”, care include în sensul său apropierea de locutor. (more…)

Tags: deixisul, gramatica, limba japoneza, Lingvistica

Verbele De Dare-Primire, Uke-Morai Dōshi

Verbele de dare-primire cu direcţie determinată, ca ageru, kureru sau morau, au o utilizare condiţionată de rolul participanţilor la actul comunicativ, mai exact de caracteristicile legate de coordonatele deictice. Prin selectarea unuia dintre aceste verbe, autorul enunţului comunică o informaţie nouă legată de direcţia acţiunii, cât şi stabilirea rolurilor între participanţi. Autorul enunţului nu trebuie să fie mereu subiectul acestuia. Faţă de limba română, după cum se poate vedea, în limba japoneză verbului „a da” îi corespund două verbe: ageru şi kureru. Ambele înseamnă „a da”, însă, în funcţie de verbul selectat, intervin restricţii din punct de vedere al rolurilor persoanelor participante, cât şi al persoanei care poate luat rolul de beneficiar sau de subiect al verbului. Cele două diferenţe care determină folosirea unuia dintre cele două verbe sunt: locutorul este subiectul verbului şi alocutorul este beneficiarul acţiunii verbului. Folosirea selectivă a unuia dintre verbe determină restricţii ce ţin de deixisul personal. Aceste restricţii permit doar anumitor categorii a persoanei gramaticale să ocupe locul subiectului sau pe cel al beneficiarului. Acest lucru este determinat de ierarhia persoanei gramaticale: persoana I > persoana a II-a > persona a III-a. Pe scurt, această restricţie impusă de deixisul personal indică ce persoană gramaticală poate ocupa rolul de subiect şi pe cel de beneficiar în enunţul cu aceste verbe. (more…)

Tags: deixis, deixisul, gramatica, limba japoneza, Lingvistica

Deixisul Personal Si Social In Limba Japoneza

Restricţii impuse în limba japoneză de deixisul personal şi social

Deixisul social impune o serie de restricţii în cadrul elementelor ce pot fi utilizate într-un enunţ. Factorul social major ce determină aceste restricţii este ideologia japoneză reprezentată de uchi şi soto. Pe acest criteriu se face o deosebire strictă între statutul social ierarhic dintre locutor şi alocutor, elementele utilizate în situaţia vorbirii schimbându-se în funcţie de apartenenţa alocutorului la cadrul uchi sau soto. Această deosebire se stabileşte şi faţă de referent, luându-se în considerare şi apartenenţa persoanei care nu este de faţă, dar despre care se vorbeşte la cadrul uchi sau soto. De exemplu, în cadrul familial, care ţine de cadrul uchi, dacă vorbirea are loc între tată şi fiu şi se face referire la mamă, locutorul fiind fiul, acesta va folosi pentru exprimarea referentului forma onorifică o-kāsan: (more…)

Tags: deixis, deixisul, gramatica, limba japoneza, Lingvistica

DEIXISUL In Limba Japoneza – Categorii deictice

Cadrul deictic cuprinde toate informaţiile despre contextul situaţional al comunicării. Aceste informaţii pot fi separate după natura lor şi, prin urmare, deicticele şi expresiile deictice ce aduc aceste informaţii pot fi grupate în următoarele categorii: deixisul personal, deixisul spaţial, deixisul temporal şi deixisul social.

Deixisul personal şi deixisul social
Deixisul personal oferă informaţii strict legate de locutorul şi de alocutorul participanţi la actul comunicării. Informaţiile encodate de deixisul personal pot oferi indicii asupra mai multor aspecte, precum identificarea locutorului şi a alocutorului, sexul acestora sau al referentului, numărul, relaţiile sociale dintre locutor şi alocutor sau cele dintre locutor şi referent. Coordonata deictică personală este o componentă intrinsecă a deixisului social, şi prin urmare vor fi tratate împreună. (more…)

Tags: deixis, deixisul, gramatica, Lingvistica

Hai Si Iie – Expresii Deictice

Cuvintele hai şi iie corespund adverbelor „da” şi „nu” din limba română, respectiv yes şi no din limba engleză, când sunt folosite ca răspunsuri la enunţuri interogative. În fiecare dintre aceste limbi în parte acestea pot apărea de sine stătătoare, fără a mai fi nevoie de explicaţii suplimentare care să le succeadă:

(2) かさを持ってきましたか。
Kasa o motte kimashita ka.
umbrelă AC a aduce PERF a veni POL INTEROG
„Ai adus umbrela?”
はい、（持ってきました）。
Hai, motte kimashita.
da a aduce PERF a veni PERF
„Da”
Have you brought the umbrella?
Yes (I have). (more…)

Tags: deixis, deixisul, gramatica, Lingvistica

DEIXISUL In Limba Japoneza

1 Introducere
1.1 Prezentare generală
Prin deixis este desemnat ansamblul modalităţilor de expresie care asigură legătura dintre mesajul lingvistic şi situaţia de comunicare în care este produs. Actul de comunicare este actualizarea şi transpunerea unui mesaj în circumstanţe de comunicare determinate. Punctul de referinţă în cadrul actului de vorbire este considerat vorbitorul (locutorul) care are o poziţie privilegiată. Pentru a se putea realiza comunicarea trebuie să apară şi destinatarul mesajului (alocutorul). Astfel, într-o situaţie de comunicare faţă în faţă, se creează cadrul deictic, reprezentat prin coordonatele deictice, care are elementul de referinţă centrul deictic. Acesta este alcătuit din locutor, momentul şi locul în care vorbeşte.
Deicticele sunt forme lipsite de autonomie referenţială, neavând o semnificaţie lexicală propriu-zisă. Spre exemplu, watashi „eu” desemnează în fiecare situaţie de comunicare în care este folosit, de fiecare dată altceva, putându-şi determina referinţa doar în raport cu un context comunicativ. Dimpotrivă, cuvântul isu „scaun” desemnează de fiecare dată acelaşi lucru, indiferent de contextul comunicativ în care este folosit. Orice forme lingvistice prin care se realizează această operaţie se numesc expresii deictice. Dacă funcţional deicticele desemnează o clasă omogenă, din punct de vedere gramatical, ele sunt eterogene, aparţinând unor clase gramaticale diverse, ca de exemplul timpul verbal, care reprezintă tot un deictic, un deixis temporal. Expresia deictică este purtătoare de informaţie codificată, precum coordonatele fundamentale ale cadrului deictic în funcţie de care se realizează evenimentul comunicativ. Tipul de informaţie contextual-comunicativă codificată determină tipul deixisului, care poate fi clasificat în trei mari categorii: a) deixisul personal, b) deixisul spaţial, c) deixisul temporal. Astfel, deixisul personal codifică rolurile comunicative ale participanţilor la evenimentul comunicativ. Deixisul spaţial codifică configuraţia spaţială a contextului de comunicare prin raportarea la poziţia interlocutorilor, cu raporturile de distanţă şi de poziţionare relativă a participanţilor, din perspectiva locutorului. În ceea ce priveşte deixisul temporal, acesta codifică configuraţia temporală în care are loc comunicarea şi informaţii despre comunicarea în sine, prin ancorarea ei în cadrul real. Pentru a exemplifica cele enunţate mai sus, avem enunţul:

(1) 昨日 あなたが これを 書きましたか。
Kinō anata ga kore o kakimashita ka.
ieri tu NOM aceasta AC a scrie POL PERF INTER
„Tu ai scris ieri asta?”

Pronumele personal anata este un deixis personal deoarece desemnează alocutorul din situaţia de comunicare. Demonstrativul kore este un deisix spaţial deoarece desemnează un obiect nedefinit decât în contextul acestui enunţ şi conţine informaţii despre obiectul desemnat în legătură şi cu poziţionarea acestuia în spaţiu faţă de locutor. Adverbul kinōu este un deixis temporal situând acţiunea în timp cu o zi înaintea enunţului. Deixisul nu este mereu reprezentat printr-un cuvânt de sine stătător. De pildă, timpul verbal reprezintă tot un deictic temporal. Spre deosebire de limba japoneză, în limba română deixisul personal poate fi identificat şi la verb, prin persoana verbală.
După cum am mai precizat, deixisul are o organizare egocentrică în consecinţă,
când intervine o schimbare în centrul deictic (de exemplu, când locutorul se schimbă) şi restul elementelor deictice ce apar în enunţ suferă modificări, uneori impunându-se doar folosirea anumitor verbe, sau când anumite verbe de direcţie limitează persoanele care pot apărea în enunţul respectiv. Ancorarea deictică a enunţului în contextul de comunicare (context) reprezintă o altă proprietate a deixisului.

Continuarea, in posturile ce vor urma.

Tags: deixis, deixisul, gramatica, Lingvistica

Concert De Muzica Japoneza

Scoala de Limba Japoneza din Bucuresti are placerea sa va invite la un concert de muzica japoneza, in data de 12 decembrie.

Concertul va avea loc la Centrul National de Arta “Tinerimea Romana”(str. Gutenberg, nr.19, sector 5) incepand cu orele 17.00 si va fi format din doua parti. Prima parte consta in spectacolul interpretat de Chikako Fujita(pian), Ikumu Mizushima(soprana), Kaoru Minamiguchi(vioara) si cunoscuta soprana romana Rodica Vica. Partea a doua este un concurs de cantece japoneze la care sunteti invitati sa participati.

Biletele(in valoare de 16 ron(etaj 1 si 2) si respectiv 9 ron(etaj 3)) se pot procura de la sediul Scolii de Japoneza, str. Biserica Enei, nr.2, Bl. Dunarea, sc. 2, ap 28, interfon 208. De asemenea pentru inscrierea la concursul de cantece japoneze va rugam sa ne contactati la telefon 021-314-2085 sau e-mail: sanabjls@yahoo.co.jp.

Va asteptam

ブカレスト日本語学校は１２月１２日、”Tinerimea Romana”国立芸術センターにて「日本の演奏会」を開催させていただきます。
歌（ソロ）あり、楽器あり、プレゼントあり、様々なサープライズを楽しめます。

２００９年１２月１２日、開演：１７：００

入場料（前売り＆当日）：１６RON（２階＆３階）、９RON（４階）

出演者：ピアノ　藤田ちか子
ソプラノ　水島いくむ、ロディカ・ヴィカ
バイオリン　南口かおる

プログラム
第一部：日本の歌演奏会
第二部：カラオケ大会

※カラオケ大会に出演希望のお客様は下記の電話番号かメールアドレスまでご連絡よろしくお願いいたします。

お問合せ先
電話番号：０２１－３１４－２０８５
メール：sanabjls@yahoo.co.jp

それではお待ちしております。

ブカレスト日本語学校

Bucharest Japanese Language School
http://www.scoala-japoneza.ro/
http://sanabjls.bravehost.com/
str. Biserica Enei, nr. 2, bl. Dunarea 2,
sc.2, ap.28, interfon 208
Phone: 021-314-2085

What is your No.1 Entertainment of 2009? -Yahoo! JAPAN Net BANZUKE 2009

Tags: concert, Evenimente, muxica japoneza, Scoala de Limba Japoneza