Galerie Foto
Toate pozele
Tags: Cultură şi Civilizaţie, curs ikebana, Cursuri, ikebana, imagini, poze
O nouă sinteză wakonyōsai 和魂洋才- suflet japonez și tehnici de dans occidental
Spectatorii Festivalului Internațional de la Sibiu au avut ocazia să vizioneze pe 3 iunie la Casa de Cultură a Sindicatelor două spectocole de dans – Fūrinkazan „Războinicul” și Japanese Businessman „Omul de afaceri” – ale companiei Masashi Action Machine (Mishiro Masashi Jazz Butō-dan).
Cele două ipostaze ale japonezului, pe care conștiința străinului și le-a întipărit, transformându-le în clișee, au fost ilustrate artistic printr-un dans energic ce a ținut publicul cu sufletul la gură de la început până la sfârșit. În fața frumuseții care frizează irealul și a sincronizării perfectă dintre membrii trupei, orice spectator chiar ajunge să se gândească fascinat că dansul este adevărata menire a corpului omenesc, așa cum nota scriitorul Mishima Yukio într-unul din eseurile sale. Ca urmare aplauzele nu se mai opreau, invitând dansatorii să mai rămână pe scenă.
Compania, fondată în 1990 de către Mishiro Masashi și Sakamoto Kumiko, este renumită atât în Japonia cât și pe plan internațional pentru stilul care îmbină dansul modern cu elemente de balet și de gimnastică ritmică. Sperăm că minunații dansatori ai trupei Masashi Action Machine vor mai veni și cu alte ocazii să ne încânte cu arta lor.
Tags: Fūrinkazan, mishima-yukio, teatru
Ceremonia Japoneză A Ceaiului – A Japanese Tea Ceremony
Duminică, 14 februarie 2010, la ora 20, va avea loc la Clubul Green Hours 22 (Calea Victoriei, nr. 120) o seară de ceremonie japoneză a ceaiului (Chanoyu). Maestrul de ceremonii, Gabriel Căciulă Sooga (Jokyoju – 1st degree instructor), va face o iniţiere în filosofia tradiţională japoneză a ceaiului. Motto-ul evenimentului: “Ceai şi Zen sunt Una”. Este ritualul tradiţional al ceaiului mai mult decât a prepara ceaiul şi a-l bea? Temelia ceremoniei japoneze a ceaiului sunt cele patru principii: wa-kei-sei-jaku, adică Armonie-Respect-Puritate-Linişte. Un eveniment unic, realizat de “Fundatia Culturală Mircea Florian”.
Vezi: http://www.greenhours.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=114:ceremonia-japonez-a-ceaiului&catid=47:eveniment
Multumim doamnei Manuela Miga pentru aceste informatii.
Tags: ceremonia ceaiului, Chanoyu, cya no yuu
Deixisul Temporal In Limba Japoneza
În general, timpul este perceput ca un element în continuă mişcare, într-un singur sens. Pe axa temporală un eveniment se poate raporta la un alt eveniment ca precedent, simultan sau posterior. De aceea, deixisul temporal este perceput analog cu cel spaţial, putându-se spune despre un eveniment că s-a petrecut înainte sau după.
Există două modalităţi de reprezentare a trecerii timpului în funcţie de care raporturile dintre evenimente vor fi diferite. Una ar fi când lumea este considerată o constantă, iar timpul curge prin lume, dinspre viitor spre trecut. Alta ar fi când timpul este considerat constant, iar lumea trece prin timp dinspre trecut spre viitor. Pe baza acestor două moduri de percepere a timpului, (more…)
Tags: deixisul, gramatica, limba japoneza, Lingvistica
Geneza Limbii Japoneze (Fujioka Katsuji)
Lingvistul Fujioka Katsuji (1872-1935) scoate în evidenţă 14 caracteristici ale familiei uralo-altaice si afirma:
limba japoneză trebuie mai întâi văzută ca parte integrantă a familiei uralo-altaice, ca prioritate în încercarea de a o raporta teoriei de apartenenţă la familia indo-germanică
Cele 14 trăsături caracteristce, care ar demonstra că japoneza aparţine familiei uralo-altaică, sunt:
1. nu există secvenţe consonantice care să apară în poziţia iniţială a cuvântului ;
2. nu există cuvinte autohtone care să conţină sunetul ‘r’ in poziţia iniţială a cuvântului;
3. există armonie vocalică ;
4. nu există articol ;
5. nu există gen gramatical;
6. inflexiunile verbale sunt exprimate prin sufixe ;
7. există numeroase tipuri de terminaţii verbale ;
8. declinarea se realizează prin particule ;
9. se folosesc particule post poziţie ;
10. pentru posesie se foloseşte verbul existenţial ‘a fi’ şi nu ‘a avea’;
11. în construcţiile comparative este folosit ablativul ‘faţă de’ în loc de ‘de cât’;
12. în construcţiile interogative se utilizează o particulă specifică, plasată la sfârşitul propoziţiei ;
13. conjuncţiile nu sunt utilizate pe o scară largă ;
14. modificatorii precedă partea modificată, iar complementul este plasat înaintea verbului .
Tags: limba japoneza, Lingvistica
Deixisul Spatial
Contextul comunicării trebuie să aibă şi o localizare spaţială. Identificarea locaţiei spaţiale se face prin referire la locaţia locutorului. Se poate determina locaţia şi prin referire la locaţia alocutorului. Astfel, sunt relevante raporturile de distanţă (apropiere / depărtare) faţă de participanţi, cât şi poziţia relativă a acestora.
În limba română, de cele mai multe ori, adverbele de loc „aici” şi „acolo” codifică parametrul care indică distanţa faţă de locutor. Există forme specializate precum adverbul „într-acolo”, ce cuprinde în sine ideea de mişcare dinspre locutor, sau adverbul „încoace”, care include în sensul său apropierea de locutor. (more…)
Tags: deixisul, gramatica, limba japoneza, Lingvistica
Verbele De Dare-Primire, Uke-Morai Dōshi
Verbele de dare-primire cu direcţie determinată, ca ageru, kureru sau morau, au o utilizare condiţionată de rolul participanţilor la actul comunicativ, mai exact de caracteristicile legate de coordonatele deictice. Prin selectarea unuia dintre aceste verbe, autorul enunţului comunică o informaţie nouă legată de direcţia acţiunii, cât şi stabilirea rolurilor între participanţi. Autorul enunţului nu trebuie să fie mereu subiectul acestuia. Faţă de limba română, după cum se poate vedea, în limba japoneză verbului „a da” îi corespund două verbe: ageru şi kureru. Ambele înseamnă „a da”, însă, în funcţie de verbul selectat, intervin restricţii din punct de vedere al rolurilor persoanelor participante, cât şi al persoanei care poate luat rolul de beneficiar sau de subiect al verbului. Cele două diferenţe care determină folosirea unuia dintre cele două verbe sunt: locutorul este subiectul verbului şi alocutorul este beneficiarul acţiunii verbului. Folosirea selectivă a unuia dintre verbe determină restricţii ce ţin de deixisul personal. Aceste restricţii permit doar anumitor categorii a persoanei gramaticale să ocupe locul subiectului sau pe cel al beneficiarului. Acest lucru este determinat de ierarhia persoanei gramaticale: persoana I > persoana a II-a > persona a III-a. Pe scurt, această restricţie impusă de deixisul personal indică ce persoană gramaticală poate ocupa rolul de subiect şi pe cel de beneficiar în enunţul cu aceste verbe. (more…)
Tags: deixis, deixisul, gramatica, limba japoneza, Lingvistica
Deixisul Personal Si Social In Limba Japoneza
Restricţii impuse în limba japoneză de deixisul personal şi social
Deixisul social impune o serie de restricţii în cadrul elementelor ce pot fi utilizate într-un enunţ. Factorul social major ce determină aceste restricţii este ideologia japoneză reprezentată de uchi şi soto. Pe acest criteriu se face o deosebire strictă între statutul social ierarhic dintre locutor şi alocutor, elementele utilizate în situaţia vorbirii schimbându-se în funcţie de apartenenţa alocutorului la cadrul uchi sau soto. Această deosebire se stabileşte şi faţă de referent, luându-se în considerare şi apartenenţa persoanei care nu este de faţă, dar despre care se vorbeşte la cadrul uchi sau soto. De exemplu, în cadrul familial, care ţine de cadrul uchi, dacă vorbirea are loc între tată şi fiu şi se face referire la mamă, locutorul fiind fiul, acesta va folosi pentru exprimarea referentului forma onorifică o-kāsan: (more…)
Tags: deixis, deixisul, gramatica, limba japoneza, Lingvistica
DEIXISUL In Limba Japoneza – Categorii deictice
Cadrul deictic cuprinde toate informaţiile despre contextul situaţional al comunicării. Aceste informaţii pot fi separate după natura lor şi, prin urmare, deicticele şi expresiile deictice ce aduc aceste informaţii pot fi grupate în următoarele categorii: deixisul personal, deixisul spaţial, deixisul temporal şi deixisul social.
Deixisul personal şi deixisul social
Deixisul personal oferă informaţii strict legate de locutorul şi de alocutorul participanţi la actul comunicării. Informaţiile encodate de deixisul personal pot oferi indicii asupra mai multor aspecte, precum identificarea locutorului şi a alocutorului, sexul acestora sau al referentului, numărul, relaţiile sociale dintre locutor şi alocutor sau cele dintre locutor şi referent. Coordonata deictică personală este o componentă intrinsecă a deixisului social, şi prin urmare vor fi tratate împreună. (more…)
Tags: deixis, deixisul, gramatica, Lingvistica
Hai Si Iie – Expresii Deictice
Cuvintele hai şi iie corespund adverbelor „da” şi „nu” din limba română, respectiv yes şi no din limba engleză, când sunt folosite ca răspunsuri la enunţuri interogative. În fiecare dintre aceste limbi în parte acestea pot apărea de sine stătătoare, fără a mai fi nevoie de explicaţii suplimentare care să le succeadă:
(2) かさを持ってきましたか。
Kasa o motte kimashita ka.
umbrelă AC a aduce PERF a veni POL INTEROG
„Ai adus umbrela?”
はい、(持ってきました)。
Hai, motte kimashita.
da a aduce PERF a veni PERF
„Da”
Have you brought the umbrella?
Yes (I have). (more…)
Tags: deixis, deixisul, gramatica, Lingvistica





(3 votes, average: 3.67 out of 5)
