Deixisul Temporal In Limba Japoneza

Deşi nu se face o diferenţiere sintactică dacă sono toki sau ano toki fac referinţă la un timp trecut sau viitor, ano toki are o predilecţie de folosire la desemnarea timpului trecut (57). În restul cazurilor când sunt folosite deicticele sono toki sau ano toki, pentru a se putea deduce timpul desemnat, informaţia deictică temporală trebuie decodată din celelalte elemente deictice (65).

(57) あの時は、良かった。
Anotoki wa, yokatta.
atunci TEMĂ bine AUX COP.
„Pe vremea aia era bine.”

(58) その時・あの時から　コインを　集めた。
Sono toki / ano toki kara koin o atsumeta.
de atunci AC momede AC a colecţiona PERF
„Am colecţionat monede de atunci.”

În exemplul (58), pe lângă elementul deictic sono toki / ano toki, mai avem deicticul kara, (particulă ce arată locul de origine sau sursa); combinată, în exemplul de faţă, cu un element deictic temporal, va desemna punctul de începere al acţiunii verbului, făcând referire la informaţii temporale din cadrul cercului deictic. Având în vedere că în limba japoneză trecerea timpului este percepută cu „lumea” ca element constant, iar timpul „curgând” prin ea dinspre viitor spre trecut, iar particula kara desemnează punctul de începere al acţiunii verbului, este clar că deixisul temporal sono toki / ano toki se face referire la o perioadă, punct de începere, din trecut. În plus verbul este la forma perfectivă, astfel că se poate deduce că deixisul sono toki / ano toki denotă tot un timp trecut.
Prin urmare, punem observa că şi timpul verbelor face referire la cadrul deictic, timpul verbelor însuşi fiind un deictic temporal. Timpul verbal face mereu referire la timpul prezent al locuţiei faţă de care stabileşte momentul acţiunii verbului, înainte sau după timpul concret în care are loc vorbirea. În cazul în care momentul emiterii nu coincide cu cel al receptării şi interpretării, elementele deictice păstrează ca punct referenţial momentul receptării, chiar dacă distanţa în timp dintre cele două este mare. Acest fenomen se petrece de cele mai multe ori când avem de-a face cu notiţe sau înregistrări.

(59) これを読むと、私はもう亡くなっているとなります。
Kore o zomu to, watashi ha mō nakunatte iru to narimasu.
acestea AC a citi CONJ, eu NOM deja a muri AUX NON-TRECUT înseamnă.
„Dacă citiţi aceste pagini înseamnă ca eu am murit.”

Şi în acest caz este vorba de punctul de vedere empatic pe care îl poate adopta locutorul, transpunându-se alături de alocutorul care receptează mesajul după mult timp de când mesajul a fost enunţat, scris sau înregistrat.
Multe limbi au în lexic cuvinte care exprimă referenţialitatea temporală, care nu sunt puternic gramaticalizate, precum acelea ale deixisului spaţial. Cele mai importante sunt adverbele de timp „azi”, „mâine”, „ieri”, „alaltăieri”, respectiv adverbele sau substantivele din japoneză kyō, ashita, kinō, ototoi. Aceste cuvinte exprimă lexical trecutul sau viitorul, apelând la centrul deictic doar pentru ancorarea în contextul temporal dat. Acestora le corespund şi elemente temporale non-deictice, care ancorează expresia temporală căreia îi sunt ataşate, astfel având o referenţialitate anaforică (60) sau cataforică.

(60) 次の日結婚した。(non-deictic, anaforic)
Tsugi no hi kekkon shita.
ziua următoare a se căsătorii a face PERF
„În ziua următoare s-au căsătorit.”

(61) 明日結婚する。(deictic)
Ashita kekkon suru.
mâine a se căsători a face.
„Mâine se căsătoresc.”

Tags: deixisul, gramatica, limba japoneza, Lingvistica

Pages: 1 2

Leave a Reply

Name (required)

Mail (will not be published) (required)

Website