Clasificatorii constituie o categorie lexicala minora care serveste la repartizarea substantivelor in clase, aproximativ in sensul de clase nominale din alte limbi. Clasificatorii pot fi astazi regasiti in limbile est-asiatice vorbite, de exemplu, in China, Japonia, Coreea, Vietnam, dar totodata relicve lingvistice se intalnesc in limbi romanice, germanice sau slave.

Limba japoneza nu prezinta o variatie morfologica sistematica intre singular si plural. In limba japoneza pluralul este marcat cu ajutorul a trei sufixe: –tachi, -ra si –domo, de cele mai multe ori doar in limbajul scris. Pe de alta parte, limba japoneza, ca si limba chineza prezinta un sistem bogat de clasificatori. Clasificatorii sunt grupati de cele mai multe ori pe criterii semantice, in functie de caracteristicile comune ale unor obiecte sau fiinte. Daca in limba veche existau peste o suta cincizeci de clasificatori, in prezent se folosesc doar cateva zeci, datorita simplificarilor intervenite la nivelul limbilor.

Aceste simplificari au inceput inca din antichitate, in cazul Chinei, in Japonia cele mai importante reforme in privinta kanji-lor au avut loc dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.In lucrarea de fata se incearca o prezentare a originii si a evolutiei sistemului clasificatorilor,oprindu-ma doar asupra clasificatorilor pentru fiinte, in limba japoneza comparand, pe alocuri, cu limba chineza.

Evolutie si simplificare in scrierea chineza si japoneza

Semnele grafice in traditia chineza sunt grupate in sase categorii (liu shu), conform clasificarii propuse in anul 100 de catre Xu Shen in lucrarea Shuo wen jie zi (Explicarea semnelor simple si analiza semnelor compuse): pictograme(xiang xing), simboluri(zhi shi), “agregate logice “, pseudo-imprumuturi, ideofonograme si caractere rasturnate. Primele doua tipuri, regasibile si in limba japoneza, pot fi grupate in categoria semnelor simple(文wen), neanalizabile in parti mai mici, iar celelalte tipuri reprezinta categoria semnelor compuse(字zi), analizabile in parti mai mici.

Pictogramele sunt primele semne grafice inventate care reproduceau sistematic imaginea obiectului, astfel incat permiteau o lectura directa. Aici sunt incluse semne grafice care reprezinta figuri umane sau parti ale corpului : ren/ hito = om, zi/kodomo = copil, mu/me = ochi, zu/ashi = picior ; animale : yang/hitsuji = oaie, ma/uma = cal ; plante sau arbori : mi/kome = orez, zhu/take = bambus ; astre : yue /getsu = luna, ri/hi = soare ; forme de relief : shan/yama = munte.

Numarul pictogramelor nu este mare deoarece notiunile abstracte nu puteau fi redate astfel. Aceste semne care reprezentau obiecte concrete din lumea inconjuratoare au evoluat mult de la forma initiala, astfel incat rareori mai sunt recognoscibile in forma grafica.

Cand nevoile comunicarii depasesc simpla reprezentare grafica a obiectelor si este nevoie de semne grafice pentru a reda pozitionare in spatiu, cantitatea numerica sau insusiri, sunt inventate simbolurile. De exemplu :上 shang/ue = deasupra、下 xia/shita = dedesubt、中 zhong/naka = mijloc、一 yi/ichi = unu 、二 er/ni = doi、大 da/ookii = mare、小 xiao/chiisai = mic. In aceasta etapa nu se mai urmareste redarea pictografica, ci indicarea unei trasaturi mai generale, mai abstracte.

Ulterior atat scrierea chineza cat si cea japoneza au evoluat prin combinarea pictogramelor cu simbolurile, ceea ce a dus la crearea unor noi semne grafice, mai apoi simplificate.

Procesul de simplificare a scrierii in China este o tendinta existenta inca din antichitate. Studiile efectuate asupra cartilor clasice indica prezenta a circa 1500 de caractere simplificate utilizate in antichitate. Cele mai multe dintre ele au fost folosite in perioada dinastiilor Han(來 lái era scris来), Tang(雲 yún era scris 云), Song si Ming .
Reperele normative pentru aceste caractere simplificate erau dictionarele Shuo wen jie zi( Explicarea semnelor simple si analiza semnelor compuse), anul 100 si Yu pian (Placute de jad), din anul 543. Dupa anul 1716, dictionarul Kangxi zidian, alcatuit din ordinul imparatului Kangxi, a devenit o importanta lucrare de referinta.
Folosirea caracterelor simplificate nu a fost incurajata intre 1911 si 1949, dar exemple de caractere simplificate se mai pot intalni in documente oficiale. Multe caractere circulau intr-o forma simplificata, dar statutul lor nu fusese stabilit.
Problematica simplificarii a fost reluata dupa 1950 , cand s-a decis reducerea numarului de caractere, eliminandu-se cele mai putin utilizate sau cu o forma confuza, precum si reducerea numarului de trasaturi in cadrul caracterelor complexe. Astfel sunt propuse planuri spre adoptare Consiliului de Stat, primul datand din 1956, iar cel de-al doilea din 1964. Primul plan propunea eliminarea a 1050 caractere, pe principiul ordonarii si impunerii unei norme unice. Se recomanda adoptarea formelor cursive intrate deja in uz, adica inlocuirea caracterelor complexe cu cele simple care aveau aceeasi pronuntie. In 1964 Ministerul Culturii si Ministerul Invatamantului aproba simplificarea a 132 de radicali, in cadrul unor caractere, urmata de un plan mai amplu ce contine 2238 de semne grafice.

Au mai urmat o serie de simplificari in 1977 si in 1986, cand s-au realizat nu mai putin de sase revizuiri ale listei din 1964, trei dintre caracterele traditonale ramase fiind simplificate 叠 dié, 覆 fù, 像 xiàng.
In Japonia procesul de simplificare , prin reforme ortografice , s-a produs relativ tarziu, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Unora dintre caractere li s-au dat forme simple numite Shinjitai新字体 (noi forme ale caracterelor). A fost restrictionat numarul caracterelor aflate in uz curent si s-au creat liste de caractere obligatorii pentru fiecare ciclu scolar, prima data in 1945, lista cu 1850 de caractere denumita Tōyō Kanji当用漢字, urmata in 1981 de lista cuprinzand 1945 caractere denumita Jōyō Kanji常用漢字. Astfel au fost descurajate orice incercari de introducere a unor variante atat la nivelul formei, cat si la nivel fonetic. Modificarile au fost facute pentru a facilita invatarea limbii de catre copii, cat si pentru a face literatura si presa scrisa mai accesibila maselor.

In tabelul de mai jos se pot observa cateva dintre simplificarile survenite in ambele limbi :

Comparatie intre caracterele traditionale, caractere chinezesti simplificate si caractere japoneze simplificate

Clasificatori – caracteristici generale

Clasificatorii reprezinta o categorie gramaticala minora care serveste la repartitia substantivelor in clase, apropiate de clasele nominale din alte limbi, precum limbile bantu. Includerea lor in randul partilor de vorbire este rezultatul unui indelung proces de evaluare a statutului lor controversat. Clasificatorii nu sunt unitati sintactice de sine statatoare, desi majoritatea provin din randul substantivelor si au sens lexical, ci depind de substantive si numerale cu care intra intr-o relatie complexa.
Clasificarile sunt arbitrare si au aparut din determinari culturale locale. Conform trasaturilor semantice, clasificatorii sunt repartizati unor anumite categorii de substantive. De exemplu, substantivelor care reprezinta suprafete plane li se asociaza clasificatorul mai:
(1) a. 三枚の紙
san mai no kami
NUM CLAS GEN hartie
„trei foi de hartie”
b. シャツ五枚
shatsu go mai
camasa NUM CLAS
„cinci camasi”
Compatibilitatea dintre substantiv si clasificatori este de obicei precizata in dictionare sub forma unor liste de substantive asociate unui clasificator. Cu toate acestea, in limbajul curent clasificatorii pot fi utilizati in functie de perceperea individuala a caracteristicilor unui obiect.In interiorul aceleiasi clase de clasificatori pot fi incluse in mod arbitrar obiecte care nu au neaparat trasaturi semantice comune. In acelasi timp, clasificatorii se comporta diferit in functie de criteriul stabilitatii si al instabilitatii. Astfel, acelasi substantiv poate fi numarat cu ajutorul mai multor clasificatori si, invers, unui clasificator ii pot corespunde mai multe substantive. De exemplu pentru substantivul tegami ´ scrisoare ´ se pot folosi clasificatorii:

(2) a. 枚 mai „obiecte plane”
b. 本 hon „sul”
c. 葉 you „fila”
d. 片 hen „fragment”
e. 封 fū „sigiliu”

Clasificatorii constituie o caracteristica tipologica areala. Ei sunt specifici limbilor din Asia de sud-est, precum chineza, coreeana, vietnameza, tailandeza (Schachter 1985).Un numar restrans de clasificatori, de exemplu cei din (3) sunt de origine japoneza (wago), majoritatea, precum cei din (2) provenind din limba chineza (kango):

(3) a. 度 tabi
b. 組 kumi
c. 匹 hiki
d. 羽 wa

Numarul clasificatorilor utilizati in limbajul curent a scazut de la aproximativ doua sute in limba veche la cateva zeci o data cu simplificarea morfologiei limbii japoneze. Totodata s-a simplificat si maniera lor de scriere.
Si in alte limbi se intalnesc urme ale unor clasificatori existenti probabil intr-o faza anterioara a limbii in cauza:

(4) a. a sheet of paper
b. une feuille de papier
c. „o coala de hartie”

Principalii clasificatori pentru fiinte

Clasificatorii nin人, hiki匹, tō頭, wa 羽 sunt utilizati in mod curent pentru substantivele [+animat] si clasificatorul tai体este folosit in principal pentru trupurile neinsufletite ale oamenilor sau animalelor.

Dupa cum am mentionat deja clasificarea este arbitrara. Clasificatorii sunt impartiti pe criterii semantice, precum o calitate fizica sau o proprietate a obiectului, ca trasaturi definitorii ale acestuia, dar si in functie de perceptiile vizuale si sentimentele vorbitorilor individuali, de nivelul lor de competenta lingvistica.
Principalul clasificator folosit atunci cand se clasifica persoanele este人nin. In cazul primelor doua persoane dintr-un sir folosim numeralele de provenienta japoneza (wago),avand o pronuntie diferita:

(5) 一人（ひとり:独り）; 二人（ふたり:双り）hitori futari
NUM CLAS NUM CLAS
„o persoana” „doua persoane”

In textele mai vechi, se mai intlanesc kanji care reprezinta atat numeralul cardinal cat si clasificatorul pentru primele doua persoane dintr-un sir. Kanjii au disparut prin procesul de simplificare a limbii; totodata, astazi nu se mai folosesc citirile mitari si yotari pentru trei, respectiv patru persoane. Persoanele se numara folosind numeralele de provenienta chineza si clasificatorul nin care le insoteste:

(6) a. 三人 san nin „trei persoane”
b. 七人 nana nin/ shichinin „sapte persoane”

In limba chineza, prin caracterul sau neutru, prin puternica sa gramaticalizare, clasificatorul个 ge este individualizatorul cu cea mai mare sfera de aplicabilitate, putand fi folosit atat pentru persoane cat si pentru lucruri concrete sau abstracte. El nu arata o cantitate prin el insusi, ci are rol fie de specificator al obiectului, de mediator care face posibila cuantificarea prin numeral sau de marcator stilistic:

(7) 三个学生
san ge xuesheng
NUM CLAS elevi
„trei elevi”

(8) 二个事
er ge shi
NUM CLAS treaba
„doua treburi”

Participantii la o sedinta sau la o adunare si persoanele care sunt inregistrate pe o lista sunt numarate cu ajutorul clasificatorului 名-mei indicandu-se totodata un plus de respect:

(9) 現在に会員 は三百名います。
Genzai ni kaiin wa sanbyaku mei imasu.
Prezent in membri TEMA NUM CLAS a fi NON-TRECUT
„In prezent sunt trei sute de membri.”

Cei doi clasificatori nu sunt perfect interschimbabili. Astfel, in structuri cu numerale ordinale nu se utilizeaza clasificatorul mei, ci clasificatorul nin :

(10) a. 五 人 目
go nin me
NUM CLAS SUF
„a cincea persoana”
b. * 五 名 目
go mei me
NUM CLAS SUF

Impreuna cu sufixul de politete 様 san sau sama nu poate aparea decat clasificatorul mei:

(11) a. 六 名 様 の ご約束
roku mei san no goyakusoku
NUM CLAS SUF GEN promisiuni
„promisiunile a cinci domni”
b. *六人様 のご約束
roku nin san no goyakusoku
NUM CLAS SUF GEN promisiuni

Un alt clasificator folosit ca marca de politete pentru persoane este kata方, cel mai adesea substantivul este insotit si de prefixul de politete oお:

(12) お人方を見えました.
o hito kata o miemashita
PREF om CLAS AC a vedea TRECUT
„Am vazut persoanele.”

Animalele care poseda o inteligenta superioara si care duc o viata apropiata de cea a omului pot fi numarate de catre oamenii de stiinta cu acelasi clasificator ca si in cazul oamenilor –nin (Ishizaki si Igarashi 2005):

(13) 五　 匹・頭・人 の チンパンジー
go hiki tō nin no chinpanjī
cinci CLAS1/CLAS 2/CLAS 3 GEN cimpanzei
Cu clasificatorul nin se pot numara si obiecte asemanatoare fiintelor umane (papusi, manechine, precum si personaje legendare: sirene, centauri sau chiar roboti):

(14) a. 着せ替え人形 三人 の 衣装。
Kisekaeningyō san nin no ishō.
Manechine NUM CLAS GEN imbracaminte
„Imbracamintea de pe trei manechine.”
b. 三人 の 妖精の 姿 は 急に 消えてしまった。
San nin no yōsei no sugata wa kyūni kieteshimatta.
CLAS NUM GEN zana GEN silueta TEMA brusc a disparea TRECUT.
„ Cele trei zane au disparut dintr-o data.”
c. 歩行型　ロボット　二人
Hokōkei robotto >ni nin
ADJ robot NUM CLAS
„Doi roboti care merg.”

Interesanta este alegerea clasificatorului in cazul personajelor fantastice. De exemplu, in cazul numararii sirenelor sau al centaurilor se prefera folosirea clasificatorului nin, in defavoarea lui hiki匹, folosit pentru animale de statura medie, desi este stiut faptul ca aceste creaturi fantastice sunt pe jumatate om, pe jumatate animal. Explicatia pentru utilizarea clasificatorului nin este de natura interpretativa. Sirenele dau dovada de sentimente, precum oamenii, iar centaurii au capacitatea de a vorbi. Ele sunt astfel asimilate aceleiasi categorii din care fac parte oamenii. Pe de alta parte, clasificatorii pentru fiintele fantastice sunt selectati si in functie de relatia pe care acestea o au cu oamenii intr-o poveste. Astfel, intr-un basm in care apare un demon ce afecteaza intr-un mod negativ personajele umane, acesta va fi numarat cu hiki. Atunci cand manifesta insa un comportament uman, dominat de sentimente, va fi clasificat cu nin. La randul lor, diavolii sunt clasificati cu hiki, iar fapturile ceresti cu nin (Iida si Machida 2004):

(15) ́… 二匹のほかの鬼どもが, どうした。̀
ni hiki no hoka no oni domo ga dō shita
NUM CLAS GEN alt GEN diavol SUF NOM INTEROG a se intampla TRECUT
„Ceilalti doi diavoli (se intrebau) ce s-a intamplat?”
(Mukashibanashi, 4: 161)

In stadiile mai vechi ale limbii japoneze, dupa patrunderea clasificatorilor din China, numarul acestora era foarte mare si aproape fiecare animal, de exemplu, avea propriul clasificator. Caii se clasificau cu hiki, porcii cu kuchi 口,vacile cu tō 頭, iar oile cu shaku隻 (Kindaichi 1988: 16). Treptat,insa, animalele au fost clasificate in functie de marime si de specie,desi mai exista si exceptii [cazul iepurelui numarat cu wa].

Animalele de talie mica sau mijlocie, cu exceptia pasarilor, se numara cu ajutorul clasificatorului 匹 –hiki a carui utilizare am ilustrat-o in exemplele de mai sus2.Initial, kanji-ul hiki se refera la doua lucruri care devin pereche. De exemplu, cu clasificatorul hiki se numara doua cupoane dintr-un material textil; daca spunem hitteki 匹敵´comparatie´ aratam ca doua lucruri prezinta trasaturi comune. Se pune, deci, intrebarea de ce oare s-a ajuns sa se foloseasca hiki pentru a numara animalele? Initial, hiki era folosit la numararea cailor de tractiune. Ideograma este, de altfel, sugestiva. Ea reda schematic, imaginea picioarelor unui cal. (Ishizaki si Igarashi 2005) Si in culegerile de povestiri se intalnesc exemple de numarare a cailor cu hiki. Ulterior, clasificatorul s-a specializat, ajungand sa fie folosit numai pentru numararea animalelor de talie medie si mica, iar cele de talie mare se numara cu tō:

(16) 猫二匹を買いました
neko ni hiki wo kaimashita
pisica NUM CLAS AC a cumpara TRECUT
„Am cumparat doua pisici.”

(17) ハムスター四匹 を持つ(もつ)
hamstā yon hiki wo motsu
hamster NUM CLAS AC a avea NON-TRECUT
„Am patru hamsteri.”
Desi fac parte din aceeasi familie, respectiv cea a rozatoarelor, iepurii nu se numara precum hamsterii, ci cu wa, clasificatorul folosit in general pentru pasari.
Personajele dintr-un desen animat sau dintr-un film care prezinta caracteristicile unor animale sunt numarate tot cu ajutorul clasificatorului hiki:

(18) モンスター十二匹 が殺させられた。
monstā nijūni hiki ga korosareta.
monstru NUM CLAS NOM a ucide PAS.
„Au fost ucisi douazeci si doi de monstri.”
Speciile de pesti sunt in general numarate cu hiki, insa in functie de forma corpului mai pot fi clasificati cu本hon, daca sunt subtiri si lungi (tipari, sardine) sau cu枚mai, daca au o forma mai turtita (platica). Pestele pescuit sau cel care se afla la pescarie se poate numara si cu尾bi ´coada´:

(19) ウナギ三十尾を釣った
unagi sanjū bi o tsutta.
tipar NUM CLAS AC a pescui TRECUT
„Am pescuit treizeci de tipari. ”

In momentul prepararii pestelui apar diferite moduri de numarare ale acestuia in functie de metoda de preparare si de forma corpului. De exemplu, 枚mai se foloseste atunci cand se prepara pesti precum aji ´scrumbie´, 連ren se foloseste in cazul prepararii sardinelor uscate, iar cu本hon se numara macroul uscat. Cu 串kushi se numara unagi ´tiparii´ facuti pe frigarui, iar cu mai tiparii pregatiti la gratar.

Maguro ´ton´ este clasificat si in functie de modalitatea de portionare. Cand este feliat subtire, fara cap si sira spinarii, se numara cu ajutorul clasificatorului koro. La restaurant cand se comanda acest fel se numara cu丁chō. Daca este expus in vitrinele magazinelor de sushi, taiat in felii subtiri, se numara cu割くsaku. La supermarket, insa se numara cu pakku ´pachet´. Pestii feliati se numara cu切れkire´felie´ (Iida si Machida 2004).

Sepia,crabul si alte animale marine se numara, cand sunt vii sau in stare proaspata, cu ajutorul clasificatorului hiki. O data devenite produse comercializate sunt numarate cu杯hai.Reptilele de talie mica sau medie sunt numarate cu hiki :

(20) 亀一匹
kame ip piki
broasca testoasa NUM CLAS
„O broasca testoasa”

Majoritatea insectelor se numara cu ajutorul clasificatorului hiki:

(21) ノミ二匹
nomi ni hiki
musca NUM CLAS
„doua muste”

Singura exceptie in randul insectelor o constituie fluturii care se numara cu tō. Clasificatorul hiki poate fi folosit cu o nuanta ironica sau cu umor. Astfel o persoana care se confrunta cu multe probleme poate spune despre sine, ca o autocompatimire :

(22) 男一匹なのに
otoko ip piki na noni
barbat NUM CLAS a fi desi
„Nu sunt decat un barbat…”
In cazul robotilor se poate vorbi de o evolutie a metodei de numarare. Cainele robot denumit Aibo cand a aparut prima data pe piata in 1999 a fost numarat cu sensul de produs:

(23) ロボット一点
robotto it ten
robot NUM CLAS
„un robot” (produs)

In momentul in care vanzarile pentru acest produs au crescut si a inceput sa fie fabricat in serie in ziare si la televizor se anunta:

(24) ロボット一台
robotto ichi dai
robot NUM CLAS
„un robot”

Clasificatorul s-a schimbat cu cel folosit pentru aparate electrice. Ulterior, datorita modului de utilizare care presupune un grad ridicat de interactivitate intre posesor si robot (hranire electronica, raspundere automata la comenzi) clasificarea s-a facut cu hiki, robotul fiind asimilat unui animal de casa:

(25) ロボット一匹
robotto ip piki
robot NUM CLAS
„un robot”

In functie de complexitatea mecanismelor utilizate pentru roboti s-a ajuns la numararea cu nin in cazul acelora care prezinta caracteristici umane ( capacitatea de a gesticula, de a se deplasa in pozitie bipeda, de a avea reactii):

(26) 悪質なウイルス十匹発見した。
Akushitsuna vairusu jup piki hakken shita.
ADJ virus NUM CLAS a descoperi TRECUT
„Am descoperit zece virusi amenintatori. ”

Animalele de talie mare se numara cu ajutorul clasificatorului tō頭. Istoria lui tō folosit pentru numararea animalelor de talie mare incepe in timpul epocii Meiji sub influenta limbii engleze. In Occident pentru a verifica numarul vitelor care se intorceau de la pascut, acestea se numarau cu head (cap) si in curand a devenit metoda de numarare generalizata a animalelor domestice de talie mare. In secolul XX, termenii de tip head din zoologia occidentala au fost inlocuiti in japoneza cu tō care are in japoneza acelasi sens- cap.Ulterior japonezii au considerat ca daca isi numarau cu tō animalele domestice de talie mare si restul animalelor de talie mare pot fi numarate cu acelasi clasificator. S-a ajuns la o specializare semantica. Prin urmare, hiki cu care se numarau odinioara caii a ajuns sa se foloseasca pentru animalele mici si medii, iar tō pentru animalele mari:

(27) 馬三頭
uma san tō
cal NUM CLAS
„trei cai”

In mod surprinzator, numararea fluturilor se efectueaza cu clasificatorul tō. Acest clasificator a inceput sa fie folosit chiar si pentru animalele crescute la gradina zoologica. In gradinile zoologice din Occident, adesea sunt tinuti si crescuti fluturi rari si astfel se pare ca au fost asimilati in categoria animalelelor de talie mare. In plus si in cartile de specialitate sau in limbajul curent este raspandita folosirea acestui clasificator.Numararea fluturilor cu tō provine se explica si prin faptul ca atunci cand se realizeaza o colectie de insecte acestea sunt stranse specie cu specie si fluturii sunt numarati pe capete de catre specialisti:

(28) 十頭のチョう
jū tō no chō
NUM CLAS GEN fluture
„Zece fluturi”

Pentru numararea pasarilor se foloseste clasificatorul羽wa:

(29) 彼は白鳥を二羽射止めた。
kare wa hakuchō o ni wa itometa.
el TEMA lebada AC NUM CLAS a impusca TRECUT
„El a impuscat doua lebede.”

In mod surprinzator cu acelasi clasificator sunt numarati si iepurii:

(30) 罠でウサギを一羽捕らえました
wana de usagi o ichi wa toraemashita.
groapa LOC iepure AC NUM CLAS a prinde TRECUT
„Un iepure s-a prins in capcana.”

Explicatia cea mai uzuala pentru includerea iepurilor in categoria pasarilor este data de forma urechilor mari care s-ar asemana cu doua aripi. Totodata cuvantul usagi ’iepure’ nu este de origine japoneza si originar acest cuvant avea o structura bimorfematica.’ U ’ din usagi兎 se regaseste in denumirea unuia dintre cele douasprezece semne zodiacale de origine chineza. Pentru ’ sagi ’ exista doua interpretari. Conform celei dintai, acest cuvant provine din limba sanscrita unde avea acelasi sens, respectiv ´iepure´ (Ishizaki si Igarashi 2005). Cea de-a doua sustine ca in conformitate cu kanji cu care era scris acest cuvant, sagi 鷺are semnificatia de ’soim ’ si astfel s-ar putea explica originea folosirii clasificatorului pentru pasari (Iida si Machida 2004).

Trupurile neinsufletite ale oamenilor si ale animalelor sunt numarate cu ajutorul clasificatorului体tai care are sensul de ’ corp ’:

(31) 古墳から三体の人骨を発掘した。
Kofun kara san tai no jinkotsu o hakkutsu shita.
Mormant ABL NUM CLAS GEN ramasite AC a scoate la suprafata TRECUT
„Am scos la suprafata din mormant ramasitele a trei corpuri.”

(32) 馬の遺体を五体発見する。
Uma no itai o go tai hakken suru.
Cal GEN trup AC NUM CLAS a descoperi NON-TRECUT
„Vor descoperi trupurile a cinci cai.”
Tot cu ajutorul acestui clasificator sunt numarate si statuile, oamenii de zapada, figurile din ceara, zeii din piatra sau reprezentari ale lui Buddha:

(33) 仏像を五体探す。
Mezurashii Butsuzō o go tai sagasu.
ADJ reprezentari ale lui Buddha AC NUM CLAS a cauta NON-TRECUT
„Caut cinci reprezentari rare ale lui Buddha.”

In alegerea anumitor clasificatori se observa un grad ridicat de subiectivitate.Este cazul alegerii clasificatorului hiki pentru roboti sau virusi, precum si cel al clasificatorului tai pentru statui din piatra.Contextul joaca un rol important, dar si influenta cuvintelor provenite din alte limbi.

In concluzie, putem afirma ca limba, ca fenomen social, evolueaza in stransa legatura cu viata materiala si spirituala a vorbitorilor. Astfel, toate schimbarile care se petrec in aceste domenii se reflecta nemijlocit in limba. Vocabularul este dovada cea mai pregnanta a acestor schimbari aratand progresul limbii.Transformarile se produc continuu, termenii noi eliminandu-i pe cei vechi, ideogramele simplificandu-se pentru a facilita discursul oral sau scris.