Rolul, statutul si evolutia femeii in societatea japoneza

Întotdeauna sexul a constituit un important principiu pe baza căruia, de-a lungul istoriei japoneze si a istoriei in general, s-au realizat ierarhizări, însă evoluţia diferenţelor dintre sexe a variat în funcţie de timp şi de clasele sociale.

De exemplu, în secolul al XII-lea (epoca Heian), femeia putea să moştenească proprietăţi pe numele ei şi să le administreze dupa bunul său plac. Însă mai târziu, în epoca feudală (pe vremea shogunatului), statutul femeii a intrat în declin. Femeia de la ţară a continuat să aibă libertate de acţiune şi decizie, însă viaţa femeii din clasele sociale mai înalte era subiectul ideologiei patriarhale susţinute de guvern. Odată cu industializarea timpurie, femeile tinere participau la munca de fabrică, în nişte condiţii de exploatare neigienice, fără a se bucura de câştigul autonomiei personale. În epoca Meiji, industrializarea şi urbanizarea au micşorat autoritatea patriarhală a soţilor şi taţilor, dar în acelaşi timp, Codul civil a negat drepturile femeilor. Cele de la ţară erau mai puţin afectate de instituţionalizare, dar în scurt timp au resimţit schimbarea şi femeile din cele mai îndepărtate zone. (more…)

Tags: egalitatea dintre sexe, era meiji, matriarhat, patriarhat

Evolutia sistemului educational in Japonia

Introducere

Mai mult decat orice, societatea japoneza este caracterizata si se bazeaza, totodata, pe interdependenta si interactiunea continua dintre membrii ei (prin membru intelegand orice entitate de la persoana la institutie). Catalogata a fi un exemeplu cat se poate de pur pentru ceea ce este numit “societate de grup”, este departe de ea idea de a cauta sa iasa in vreun fel in afara liniilor acestui sablon. Motive s-ar putea gasi multe, cum ar fi, de exemplu, preacunoscutul conservatorism, dorinta de intoarcere la traditionalitatea uitata candva in a doua jumatate a secolului al19-lea. (more…)

Tags: buddhism, crestinism, daigaku–kokugaku, era edo, era meiji, fukuzawa yukichi, kyoto, manyōgana, reforma taika, temple, terakoya

Identitatea culturală, identitatea naţională

Definiţiile lui Nakamura Hajime referitor la caracteristicile principale ale gândirii politice, economice şi legale nipone

Nu putem discuta despre caracteristicile principale ale gândirii politice, economice şi legale ale unui popor fără a lua în considerare conceptele sale filozofice. Acestea se împart în trei mari categorii predominante: acceptarea realităţii, tendinţa de a accentua o relaţie socială minuţioasă şi tendinţele iraţionale. (more…)

Tags: cod civil, cod penal, constitutie, cultura, Cultură şi Civilizaţie, era meiji, legendă, nakamura hajime, perioada heian, tokugawa, tradiţie

Jucăriile Japoneze

- Între tradiţie şi inovaţie -

Jucăriile tradiţionale japoneze: o lume pe cale de dispariţie

Micutii japonezi din zilele noastre se joaca de obicei cu trenuri electrice, cu masini sau cu avioane din plastic. Ceea ce le plac cel mai mult sunt cosmonautii si jucariile electronice alaturi de roboti.Si cu toate acestea în preajma sarbatoririi Noului An, aceiasi copii îsi lasa deoparte jucariile moderne pentru a se amuza în maniera traditionala: jucându-se cu sankaku-daruma sau înaltând zmee.
(more…)

Tags: aibo, anesama ningyo, Anime, cultura, era edo, era meiji, hanetsuki, hinamatsuri, homo udens, jucării tradiţionale, kokeshi, koma, matsue, origami, sankaku daruma, shimane, tako, tamagocchi, tango no sekku

Rolul ţinutei Împaratesei Haruko

Era Meiji reprezintă o perioadă de tranziţie şi de transformare majoră a Japoniei. După ce a fost constrânsa să îşi deschidă graniţele din punct de vedere economic, dar mai ales din punct de vedere cultural, inclusiv către Occident, au urmat o serie de reforme şi de restructurări. Un rol important l-a avut împărateasa Haruko, încoronată în 1868, care face ulterior o declaraţie în legătură cu rolul femeii în modernizarea Japoniei şi nu numai, chiar ea începând să fie un model al femeii japoneze moderne, îmbrăcând haine occidentale în public încă din 1886. Hainele occidentale au ajuns repede să fie adoptate, dar la fel de repede au decăzut în anii 1880 – 1890 din cauza “reînvierii” tradiţiilor. Însă hotărârea împărătesei a fost aşa de mare încât aceasta nu a renunţat la hainele occidentale nici în perioada de declin a “modei” occidentale. Împărăteasa prin ţinuta sa a reuşit să influenţeze trei grupuri de femei, şi anume: servitoarele de la curtea imperială, prinţesele şi nevestele oamenilor politici. (more…)

Tags: cultura, Cultură şi Civilizaţie, era meiji, kimono, kyoto, tokugawa, tradiţia japoneză

Ipostaze ale cuplului predestinat

La sfarsitul secolului XVII, doua dintre formele teatrale japoneze, kabuki si joururi (teatrul de papusi), desi ajunsesera de-a lungul timpului la un anumit nivel al evolutiei, se bazau inca pe texte cel putin mediocre, daca nu puerile. In acest stadiu, in lumea fascinanta a teatrului isi face aparitia o figura ce va marca un moment de rascruce in dezvoltarea celor doua forme, gratie stilului si subiectelor creatiilor sale. Acest element novator, nimeni altul decat Chikamatsu Monzaemon, a excelat atat ca autor de piese pentru kabuki cat si pentru joururi, azi fiind totusi cunoscut mai ales datorita pieselor destinate teatrului de papusi, de altfel si cele mai rafinate din acest domeniu al dramaturgiei, in timp ce, piesele de kabuki nu au supravietuit decat in texte mutilate. Cu toate acestea, el este autorul primelor piese de o adevarata valoare literara si in acest caz, fapt ce ar trebui sa ne mai estompeze din sentimentul de mirare pe care il resimtim atunci cand auzim ca, din dorinta lor arzatoare de a imagina mereu paralele intre literatura japoneza si cea occidentala, criticii epocii Meiji au alaturat figurii shakespeareiene pe cea a lui Chikamatsu. (more…)

Tags: chikamatsu monzaemon, era meiji, indragostitii de la sonezaki, joururi, kabuki, Literatură, shinjuu ten no amijima