Erezii in haiku

În cele ce urmează îmi propun să comentez, nuanţându-le, două postulate fundamentale ale haiku-ului, înţelese, adesea, unilateral, restrictiv: natura ca subiect predilect al haiku-ului şi momentul haiku, definit ca exprimare a ceea ce se percepe într-o clipă, sau, mai generos, microrevelaţia tradusă prin „aha!”

În treacăt fie zis, nu cred nici că haiku-ul este, aşa cum se spune adesea în ultima vreme, un poem rostit dintr-o unică răsuflare; doar dacă acea răsuflare ar cuprinde cei 3 timpi ai respiraţiei complete în 4 măsuri: un vers (kigo) / două versuri (inspiraţie), kireji (apnee), două versuri / un vers (kigo) (expiraţie) – o măsură / două măsuri, o măsură, două măsuri / o măsură. (more…)

Tags: buson, choka, haikai no renga, haiku, katauta, kigo, kireji, matsuo basho, onji, roland barthes, sedoka, shajitsu, shasei, shiki, tanka, waka, yamaguchi seishi

HAIKU- dincolo de granita timpului

Shin-Zen-Bi au reprezentat coordonatele clasice dupa care s-au ghidat in mod traditional japonezii aproape in toate formele artistice, fie ca a fost vorba de literatura, artele plastice sau cele martiale. Sunt trei concepte ce ne trimit la un ultim stadiu de universalitate, unde Shin (adevarul), adica epistemologia umana, Zen (Binele), adica etica umana si Bi (frumusetea), adica estetica umana, sunt combinate pentru a da nastere unui sistem de valori echilibrat si comprehensiv. Acesta face ca practicarea acestor forme de arta sa fie un lucru ce merita osteneala, semnificativ. O astfel de viziune holistica asupra vietii sau asupra culturii este specifica demersului japonez si transcede, dupa cum am mai spus, toate formele artistice nipone. (more…)

Tags: buddhism, haijin, haiku, matsuo basho, nagata koi, shin zen bi