Deixisul Temporal In Limba Japoneza

În general, timpul este perceput ca un element în continuă mişcare, într-un singur sens. Pe axa temporală un eveniment se poate raporta la un alt eveniment ca precedent, simultan sau posterior. De aceea, deixisul temporal este perceput analog cu cel spaţial, putându-se spune despre un eveniment că s-a petrecut înainte sau după.
Există două modalităţi de reprezentare a trecerii timpului în funcţie de care raporturile dintre evenimente vor fi diferite. Una ar fi când lumea este considerată o constantă, iar timpul curge prin lume, dinspre viitor spre trecut. Alta ar fi când timpul este considerat constant, iar lumea trece prin timp dinspre trecut spre viitor. Pe baza acestor două moduri de percepere a timpului, (more…)

Tags: deixisul, gramatica, limba japoneza, Lingvistica

Geneza Limbii Japoneze (Fujioka Katsuji)

Lingvistul Fujioka Katsuji (1872-1935) scoate în evidenţă 14 caracteristici ale familiei uralo-altaice si afirma:

limba japoneză trebuie mai întâi văzută ca parte integrantă a familiei uralo-altaice, ca prioritate în încercarea de a o raporta teoriei de apartenenţă la familia indo-germanică

Cele 14 trăsături caracteristce, care ar demonstra că japoneza aparţine familiei uralo-altaică, sunt:
1. nu există secvenţe consonantice care să apară în poziţia iniţială a cuvântului ;
2. nu există cuvinte autohtone care să conţină sunetul ‘r’ in poziţia iniţială a cuvântului;
3. există armonie vocalică ;
4. nu există articol ;
5. nu există gen gramatical;
6. inflexiunile verbale sunt exprimate prin sufixe ;
7. există numeroase tipuri de terminaţii verbale ;
8. declinarea se realizează prin particule ;
9. se folosesc particule post poziţie ;
10. pentru posesie se foloseşte verbul existenţial ‘a fi’ şi nu ‘a avea’;
11. în construcţiile comparative este folosit ablativul ‘faţă de’ în loc de ‘de cât’;
12. în construcţiile interogative se utilizează o particulă specifică, plasată la sfârşitul propoziţiei ;
13. conjuncţiile nu sunt utilizate pe o scară largă ;
14. modificatorii precedă partea modificată, iar complementul este plasat înaintea verbului .

Tags: limba japoneza, Lingvistica

Deixisul Spatial

Contextul comunicării trebuie să aibă şi o localizare spaţială. Identificarea locaţiei spaţiale se face prin referire la locaţia locutorului. Se poate determina locaţia şi prin referire la locaţia alocutorului. Astfel, sunt relevante raporturile de distanţă (apropiere / depărtare) faţă de participanţi, cât şi poziţia relativă a acestora.
În limba română, de cele mai multe ori, adverbele de loc „aici” şi „acolo” codifică parametrul care indică distanţa faţă de locutor. Există forme specializate precum adverbul „într-acolo”, ce cuprinde în sine ideea de mişcare dinspre locutor, sau adverbul „încoace”, care include în sensul său apropierea de locutor. (more…)

Tags: deixisul, gramatica, limba japoneza, Lingvistica

Verbele De Dare-Primire, Uke-Morai Dōshi

Verbele de dare-primire cu direcţie determinată, ca ageru, kureru sau morau, au o utilizare condiţionată de rolul participanţilor la actul comunicativ, mai exact de caracteristicile legate de coordonatele deictice. Prin selectarea unuia dintre aceste verbe, autorul enunţului comunică o informaţie nouă legată de direcţia acţiunii, cât şi stabilirea rolurilor între participanţi. Autorul enunţului nu trebuie să fie mereu subiectul acestuia. Faţă de limba română, după cum se poate vedea, în limba japoneză verbului „a da” îi corespund două verbe: ageru şi kureru. Ambele înseamnă „a da”, însă, în funcţie de verbul selectat, intervin restricţii din punct de vedere al rolurilor persoanelor participante, cât şi al persoanei care poate luat rolul de beneficiar sau de subiect al verbului. Cele două diferenţe care determină folosirea unuia dintre cele două verbe sunt: locutorul este subiectul verbului şi alocutorul este beneficiarul acţiunii verbului. Folosirea selectivă a unuia dintre verbe determină restricţii ce ţin de deixisul personal. Aceste restricţii permit doar anumitor categorii a persoanei gramaticale să ocupe locul subiectului sau pe cel al beneficiarului. Acest lucru este determinat de ierarhia persoanei gramaticale: persoana I > persoana a II-a > persona a III-a. Pe scurt, această restricţie impusă de deixisul personal indică ce persoană gramaticală poate ocupa rolul de subiect şi pe cel de beneficiar în enunţul cu aceste verbe. (more…)

Tags: deixis, deixisul, gramatica, limba japoneza, Lingvistica

Deixisul Personal Si Social In Limba Japoneza

Restricţii impuse în limba japoneză de deixisul personal şi social

Deixisul social impune o serie de restricţii în cadrul elementelor ce pot fi utilizate într-un enunţ. Factorul social major ce determină aceste restricţii este ideologia japoneză reprezentată de uchi şi soto. Pe acest criteriu se face o deosebire strictă între statutul social ierarhic dintre locutor şi alocutor, elementele utilizate în situaţia vorbirii schimbându-se în funcţie de apartenenţa alocutorului la cadrul uchi sau soto. Această deosebire se stabileşte şi faţă de referent, luându-se în considerare şi apartenenţa persoanei care nu este de faţă, dar despre care se vorbeşte la cadrul uchi sau soto. De exemplu, în cadrul familial, care ţine de cadrul uchi, dacă vorbirea are loc între tată şi fiu şi se face referire la mamă, locutorul fiind fiul, acesta va folosi pentru exprimarea referentului forma onorifică o-kāsan: (more…)

Tags: deixis, deixisul, gramatica, limba japoneza, Lingvistica

にほんごであそぼう！ Sa Invatam Japoneza

Atelier de limba japoneza
Sa ȋnvӑtam japoneza jucandu-ne!
pentru copii intre 6-9 ani

Sambata 4 Aprilie intre 10.30- 11.30
Bvd Aviatorilor nr.68 ( langa Pta Charles de Gaulle, metrou Aviatorilor, iesirea Banca Raiffeisen)
30ron/pers (nr.maxim 10 participanti)
Profesoare: Ramone Taranu si Ioana Georgescu
O prima apropiere ludica de limba japoneza. Un atelier pentru a invata formule de salut, ortografierea propriului nume si ,mai ales, cum sa ne amuzam folosind limba japoneza…
Inscrierile pot fi facute la tel. : 0744 155 263 sau ioanag@japanculture.ro

Tags: curs, limba japoneza

Procesul de simplificare al clasificatorilor

Clasificatorii constituie o categorie lexicala minora care serveste la repartizarea substantivelor in clase, aproximativ in sensul de clase nominale din alte limbi. Clasificatorii pot fi astazi regasiti in limbile est-asiatice vorbite, de exemplu, in China, Japonia, Coreea, Vietnam, dar totodata relicve lingvistice se intalnesc in limbi romanice, germanice sau slave.

Limba japoneza nu prezinta o variatie morfologica sistematica intre singular si plural. In limba japoneza pluralul este marcat cu ajutorul a trei sufixe: –tachi, -ra si –domo, de cele mai multe ori doar in limbajul scris. Pe de alta parte, limba japoneza, ca si limba chineza prezinta un sistem bogat de clasificatori. Clasificatorii sunt grupati de cele mai multe ori pe criterii semantice, in functie de caracteristicile comune ale unor obiecte sau fiinte. Daca in limba veche existau peste o suta cincizeci de clasificatori, in prezent se folosesc doar cateva zeci, datorita simplificarilor intervenite la nivelul limbilor.

Aceste simplificari au inceput inca din antichitate, in cazul Chinei, in Japonia cele mai importante reforme in privinta kanji-lor au avut loc dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.In lucrarea de fata se incearca o prezentare a originii si a evolutiei sistemului clasificatorilor,oprindu-ma doar asupra clasificatorilor pentru fiinte, in limba japoneza comparand, pe alocuri, cu limba chineza. (more…)

Tags: chineza, clasificatori, ideograme, japoneza, limba japoneza, pictograme, simplificare, vocabular