Verbele De Dare-Primire, Uke-Morai Dōshi
Verbele de dare-primire cu direcţie determinată, ca ageru, kureru sau morau, au o utilizare condiţionată de rolul participanţilor la actul comunicativ, mai exact de caracteristicile legate de coordonatele deictice. Prin selectarea unuia dintre aceste verbe, autorul enunţului comunică o informaţie nouă legată de direcţia acţiunii, cât şi stabilirea rolurilor între participanţi. Autorul enunţului nu trebuie să fie mereu subiectul acestuia. Faţă de limba română, după cum se poate vedea, în limba japoneză verbului „a da” îi corespund două verbe: ageru şi kureru. Ambele înseamnă „a da”, însă, în funcţie de verbul selectat, intervin restricţii din punct de vedere al rolurilor persoanelor participante, cât şi al persoanei care poate luat rolul de beneficiar sau de subiect al verbului. Cele două diferenţe care determină folosirea unuia dintre cele două verbe sunt: locutorul este subiectul verbului şi alocutorul este beneficiarul acţiunii verbului. Folosirea selectivă a unuia dintre verbe determină restricţii ce ţin de deixisul personal. Aceste restricţii permit doar anumitor categorii a persoanei gramaticale să ocupe locul subiectului sau pe cel al beneficiarului. Acest lucru este determinat de ierarhia persoanei gramaticale: persoana I > persoana a II-a > persona a III-a. Pe scurt, această restricţie impusă de deixisul personal indică ce persoană gramaticală poate ocupa rolul de subiect şi pe cel de beneficiar în enunţul cu aceste verbe.
Verbul ageru, care este cel mai apropiat ca sens şi ca nuanţă de verbul din română „a da”, poate avea ca subiect persoana I, adică locutorul, iar ca beneficiar al acţiunii verbului persoana a II-a sau persoana a III-a, precum în exemplul (28) şi respectiv (29).
(28) 私が あなたに 本を あげる。
Watashi ga anata ni hon o ageru.
eu NOM tu DAT carte AC a da.
„Eu îţi dau ţie o carte.”
(29) 私が 彼に 本を あげる。
Watashi ga kare ni hon o ageru.
eu NOM el DAT carte AC a da.
„Eu îi dau lui o carte”
Subiectul verbului poate fi persoana a II-a gramaticală, iar beneficiarul persoana a III-a.
(30) あなたが 彼に 本を あげる。
Anata ga kare ni hon o ageru
tu NOM el DAT carte AC a da.
„Tu îi dai lui o carte”
Subiectul verbului poate fi persoana a III-a gramaticală, iar beneficiarul tot persoana a III-a.
(31) 彼が 田中さんに 本を あげた。
Kare ga Tanaka-san ni hon o ageta.
el NOM Tanaka DAT carte AC a da PERF
„El i-a dat domnului Tanaka o carte.”
Restul combinaţiilor posibile între rolurile persoanelor gramaticale sunt incorecte.
(32) *あなたが 私に 本を あげる。
*Anata ga watashi ni hon o ageru.
*tu NOM eu DAT carte AC a da.
„Tu îmi dai mie o carte.”
(33) *彼が 私に 本を あげる。
*Kare ga watashi ni hon o ageru.
*el NOM eu DAT carte AC a da.
„El îmi dă mie o carte.”
(34) *彼が あなたに 本を あげる。
*Kare ga anata ni hon o ageru.
*el NOM tu DAT carte AC a da.
„El îţi dă ţie o carte.”
Aceste restricţii respectă regula ierarhiei persoanelor gramaticale, cea mai puternică fiind persoana I, iar cea mai slabă fiind persoana a III-a. Putem evidenţia mai bine acest lucru cu ajutorul graficului (35), ce reprezintă axul ierarhic al celor trei persoane gramaticale, în partea dreaptă fiind limita superioară. Dacă atribuim unei persoane gramaticale rolul de subiect, pentru ca enunţul să fie corect, rolul beneficiarului poate fi luat doar de persoanele din partea stângă, cele inferioare pe axul ierarhic.
(35)
Verbul kureru este folosit pentru completarea paradigmei verbului ageru. Prin urmare, combinaţiile ce nu sunt acceptate la verbul ageru vor avea corespondent prin folosirea verbului kureru. După cum am văzut în exemplul (32), verbul ageru nu poate avea subiectul persoana a II-a gramaticală, iar beneficiarul persoana I. Însă, prin folosirea verbului kureru în locul verbului ageru, subiectul poate fi persoana a II-a gramaticală iar beneficiarul persoana I gramaticală.
Tags: deixis, deixisul, gramatica, limba japoneza, Lingvistica






