Verbele De Dare-Primire, Uke-Morai Dōshi
Faptul că deixisul personal primează în faţa deixisului social poate fi explicat şi prin modul în care acestea sunt asimilate; deixisul personal este asimilat din primele faze ale procesului ce ţin de percepţia limbii japoneze, într-un mod natural, iar deixisul social este deprins ceva mai târziu. Dacă un copil de şcoala primară este întrebat sensul propoziţiei (43), acesta va răspunde cu uşurinţă că subiectul verbului kuru este Aki-chan iar subiectul verbului omou este locutorul. Dar se va observa lipsa din vocabularul acestuia a cuvântului haha, chiar dacă corespondentul său, Okā-san, este prezent.
(43) あきちゃんは 来ると 思う。
Aki-chan wa kuru to omou.
Aki DIM TEMĂ a veni PART CONJ a crede
„Cred că Aki o să vină.”
De aici putem concluziona că, restricţia impusă de deixisul personal în cazul verbelor mentale, este dedusă şi învăţată ca atare, în mod natural, iar deixisul social ce trebuie folosit în cazul referirii la membri familiei este înţeles şi perceput în mod conştient în urma procesului organizat de învăţare. Deprinderea folosirii limbajului onorific şi a celui politicos se face tot în urma procesului de învăţare. Este cunoscut faptul că în societatea japoneză limbajul politicos şi cel onorific sunt două elemente esenţiale, acesta fiind motivul pentru care foarte multe companii organizează cursuri speciale de pregătire pentru noii angajaţi.
Tags: deixis, deixisul, gramatica, limba japoneza, Lingvistica





